Termeni și condiții

Workshopuri

Cursurile de formare profesională continuă – workshopuri se desfășoară sub egida Colegiului Psihologilor din România, cf. avizului profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditate conform PV nr. 10 din 18.11.2016 și anexelor ulterioare.

Participanți:

– psihologi, psihiatri, medici, persoane care lucrează în învățământ, cercetare, ONG-uri, cursanți în formare;

– studenți și absolvenți ai altor specializări, primind certificate de participare (fără credite).

Conform normelor CPR, primesc certificate cu credite doar cei ce dețin atestat de liberă practică, restul persoanelor primind certificat de participare (fără credite). Creditele sunt valabile pentru orice specializare atestată de CPR.

Certificatele se eliberează după curs, după ce sunt semnate de Președintele CPR. Acestea se trimit prin curier (taxele de transport fiind suportate de SPER) sau se pot ridica de la sediul SPER (în funcție de preferință).

Înscrierea se va efectua completând formularul de înscriere și achitând taxa de participare. După completarea formularului veți primi pe e-mail factura proformă cu datele contului bancar.

Locurile sunt limitate! Rezervarea locurilor se face după achitarea taxei de participare.

Cursurile pot fi organizate în orice localitate din țară, cu condiția formării unui grup de minim 12-16 persoane.

Adresabilitate: Acest curs se adresează psihologilor (cu sau fără drept de liberă practică în psihologie clinică, psihoterapie și/sau consiliere psihologică), medicilor psihiatri și de familie, asistenților sociali, psihopedagogilor, cursanților în formare în psihoterapie, altor categorii de persoane interesate.

Obiective generale / competențe:

Cursul de evaluare, consiliere și psihoterapie experiențială a copilului, adultului, cuplului și familiei are următoarea aplicabilitate:

– Pentru aspiranți, studenți și profesioniști în domeniile socio-umane – psihologie, medicină, psiho-pedagogie, pedagogie, asistență socială, drept, cu aplicații în perfecționarea comportamentului profesional, formarea și igiena psihică personală și colectivă a organizatorilor, profesioniștilor și voluntarilor care activează în domenii specifice:

– asistarea persoanelor cu afecțiuni psihice și somatice severe, precum și a familiilor lor;

– asistarea persoanelor și familiilor dezavantajate social, în situații de excludere sau marginalizare;

– asistarea persoanelor din instituțiile de ocrotire și protecție (copii, vârstnici, persoane cu handicap etc.);

– educația la toate nivelurile și intervenția recuperatorie pentru persoanele cu deficiențe, consilierea educațională.

– Didactică, de autocunoaștere, formare și supervizare în profesiile de psihoterapeut, consilier, medic, psiholog, cadru didactic, asistent social, specialist în resurse umane.

– Ca serviciu preventiv și recuperator, alternativ, complementar sau asociat, de asistare în situațiile de impas existențial, stres, criză și traumă, maladii psihice și psihosomatice, disfuncții sexuale, de cuplu și identitare, perturbări ale relației parental-filiale, precum și în incidente critice colective, legate de comunicare, negociere, decizie și conflict (ca modalitate de optimizare și de dezvoltare interpersonală creatoare, precum și ca terapie socială).

– Ca serviciu alternativ, complementar sau asociat, cu aplicații specifice (de ex. terapia în toxicodependență, tulburări emoționale și comportamentale, traumă de separare, abandon, divorț, abuz fizic, sexual și emoțional, disfuncții ale relației de cuplu etc.).

– Dezvoltarea și optimizarea experiențială a organizațiilor, centrată pe diagnoza, învățarea și restructurarea experiențială.

– Consultanța experiențială centrată pe soluții creative și autorestructurare.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 2 din 19.02.2016 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile.

Formator: Iolanda Mitrofan, președinte și fondator al Societății de Psihoterapie Experiențială Română – Institutul SPER, autor al metodei P.E.U. și al psihodiagnozei experiențiale, formator în consiliere și psihoterapie experiențială a unificării, cu specializări în terapii creative, analiză reichiană și transgenerațională unificatoare, dezvoltare personală, terapii de grup, de cuplu și familie, psiholog clinician principal. Este profesor asociat dr. în cadrul Universității din București și a coordonat de stagii masterale și doctorale în psihologie. A susținut de-a lungul timpului nenumărate workshopuri cu suport creativ (dezvoltare personală prin dans și mișcare, dramaterapie, fractali ș.a.).

Numărul de ore de formare profesională: 10

Număr credite: 10

Rezumatul modulului:

Scopul acestui workshop este să redescoperim împreună valențele intercunoașterii și autodescoperirii printr-un proces de meditație creativă prin dans și mișcare.

Vom explora în grup simbolistica mișcării, posturii și expresivității prin dans, în căutarea blocajelor și amintirilor corporale traumatice, consonanțelor, conexiunilor și limbajelor secrete între minte, emoții și corp.

Vom conștientiza și reactiva treptat resursele creative ale rearmonizării cu sine într-un proces de creștere personală.

Vom încerca să creăm împreună sinergia sunet, mișcare și cuvânt, în căutarea de noi sensuri ale scenariului de viață în marele dans al realității!

Formatori:

Iolanda Mitrofan, președinte și fondator al Societății de Psihoterapie Experiențială Română – Institutul SPER, autor al metodei P.E.U. și al psihodiagnozei experiențiale, formator în consiliere și psihoterapie experiențială a unificării, cu specializări în terapii creative, analiză reichiană și transgenerațională unificatoare, dezvoltare personală, terapii de grup, de cuplu și familie, psiholog clinician principal. Este profesor asociat dr. în cadrul Universității din București și a coordonat de stagii masterale și doctorale în psihologie. Preocupată de domeniul transgenerațional, la care a contribuit cu metode, tehnici și concepte inovative.

Denisa Godeanu, doctor în psihologie, MD, psihoterapeut formator supervizor P.E.U., coautor al analizei transgeneraționale unificatoare, specialist în terapia toxicodependenței, terapia cuplului și a familiei, dezvoltare și analiză personală individuală și de grup, lector universitar – Universitatea din București, membru fondator SPER.

Alin Sebastian Godeanu, doctor în psihologie, MD, psihoterapeut și consilier specialist P.E.U., formator în consiliere și psihoterapie, consiliere experiențială individuală și de grup, dezvoltare personală individuală și de grup, psiholog clinician specialist, lector universitar – Universitatea din București, competențe în analiză transgenerațională unificatoare, psihoterapia copilului, cuplului și a familiei, consiliere educațională, psihopatologie și terapie socială, psiho-oncologie.

Ligiana Petre, psihoterapeut și consilier principal, formator și supervizor P.E.U., psiholog clinician principal, supervizor în psihologie clinică, specializată în consiliere și psihoterapie unificatoare, dezvoltare personală individuală și de grup, terapii creativ-expresive, psihosomatică, somatogenogramă și artgenogramă, psihonutriție, lector universitar doctor – Universitatea din București.

Numărul de ore de formare profesională: 30

Număr credite: 30

Număr module: 3, a câte 10 ore fiecare

Cursul abordează următoarele:

1. Dezvoltarea personală restructurativă transgenerațională.

2. Bazele teoretice psihogenealogice (analiza transgenerațională experiențială unificatoare):

– psihogenealogia: domeniu, definire, proces, funcții, reprezentanți;

– bazele teoretice și conceptuale ale psihogenealogiei: psihodinamica intrafamilială – nașterea vieții psihice și transmiterea conținuturilor psihice în cadru familial, repere conceptuale;

– inovații conceptuale în contextul Terapiei Transgeneraționale Unificatoare;

– analiza prenumelui;

– transmisia psihică intergenerațională;

– transmisia psihică transgenerațională;

– elemente psihodinamice transgeneraționale: granițe inter- și transgeneraționale, scenarii transgeneraționale, roluri, relații-capcană;

– procesul doliului – implicații transgeneraționale;

– elemente de psihopatologie psihogenealogică: forme de manifestare și transmitere a patologiei transgeneraționale, secrete – secrete de familie, fenomenul criptă și fantomă, maladia psihogenealogică familială, psihopatologia darului și a datoriei;

– vindecarea în psihogenealogie: perspectivele de vindecare a istoriei traumatice familiale, procesul vindecării în psihogenealogie – demersul terapeutic;

3. Inițierea în metodologia specifică abordării transgeneraționale (psihogenealogică):

– familiarizarea cursanților cu demersul metodologic calitativ și cantitativ psihogenealogic transgenerațional unificator – cadrul analizei transgeneraționale;

– modalități de diagnostic transgenerațional;

– modalități de reconstrucție și resemnificare transgenerațională;

– aspecte de ordin deontologic.

4. Aplicațiile metodologice în analiza transgenerațională unificatoare psihogenealogică:

– genosociograma clasică;

– dramagenograma;

– somatogenograma;

– artgenograma;

– imagogenograma;

– grila interferenței mitologiilor familiale și comunitare cu nevoile personale, centrată pe parteneriatul erotic, profesie, maternitate;

– axa istoriei relației de cuplu din perspectivă transgenerațională.

Informațiile dobândite se pot aplica cu precădere în următoarele domenii aplicative: cuplu și familie; organizațional-instituțional; toxicodependență; tulburări psihosomatice; tulburări din spectrul psihologiei clinice și psihopatologiei; psihooncologie; psihologia vârstnicului.

  1. Abraham, N., Torok, M. (1987), L’écorce et le noyau, Flammarion, Paris
  2. Anzieu, D. (1982), Le Groupe et l’iconscient. L’imaginaire groupal, Dunod, Paris
  3. Anzieu, D. (1985), Le moi peau, Dunod, Paris
  4. Böszörményi-Nagy, I., Spark, G. (1973, 1984), Invisible loyalties: reciprocity in intergenerational family therapy, Harper, Row, New York (Second edition, Brunner/Mazel, New York)
  5. Ciccone, A. (1999), La transmission psychique inconsciente, Dunod, Paris
  6. Decherf, G. (2003), Souffrances dans la famille, Press Édition, Paris
  7. Decherf, G. (2005), Crises familiales: violence et reconstruction, In Press Édition, Paris
  8. Eiguer, A., Carel, A., Fustier, A., Aubertel, F., Ciccone, A., Käes, R. (1997), Le générationnel, Dunod, Paris
  9. Eiguer, A., Granjon, E., Loncan, A. (2006), La part des ancetrês, Dunod, Paris
  10. Fustier, P. (2000), Le lien d’accompagnement, Dunod, Paris
  11. Godeanu, A.S. (2010, 2011), Alegerea partenerului. Mituri, secrete, repetiții, Ed. SPER, București
  12. Godeanu, A.S. (2011), Cuplul: stop-cadru transgenerațional, Ed. SPER, București
  13. Godeanu, A.S. (2013), Metamorfozele generozității. Experiența relațională între dar și datorie, SPER, București
  14. Godeanu, A.S. (2015), Destinul familial. Psihogenealogia în 101 întrebări și răspunsuri, SPER, București
  15. Godeanu, C.D. (2013), Spaliul Identitar. Locul privilegiat al întâlnirii cu antecesorii, Ed. SPER, București
  16. Jung, C.G. (1959). The Archetype and the Collective Unconscious, Collected Works, vol. 8, Bollingen Series XX, Princeton University Press, Princeton
  17. Kaës, R. (1998), Le psychodrame psichanalitique de groupe, Dunod, Paris
  18. Kaës, R. (1998), Les transmissions de la vie psychique entre générations, Dunod, Paris
  19. Kaës, R. (2000), L’appareil psychique groupal, Dunod, Paris
  20. Klein, M. (2008), Invidie și recunoștință, Trei, București
  21. Kogan, I. (2008), Evadarea din sine. Încălcarea graniţelor şi dorinţa de comuniune, EFG, București
  22. Lebovici, S. (2006), Arborele vieţii. Elemente de psihopatologia bebeluşului, Ed. EFG București
  23. Manzano, J., Espasa Palacio, F., Zilkha, N. (2002), Scenariile narcisice ale parentalităţii, EFG, București
  24. McGoldrick, M., Gersen, R. (1990), Genogrammes et entretien familial, ESF, Paris
  25. Mitrofan, I. (coord.), Godeanu, C.D., Godeanu, A.S. (2009), Vocabularul analizei transgeneraționale, Ed. SPER, București
  26. Mitrofan, I., Godeanu, C.D., Godeanu, A.S. (2010), Diagnoza, intervenţia şi vindecarea istoriei familiale, Ed. SPER, București
  27. Mitrofan, I., Petre, L. (2013), Artgenograma – diagnoza și terapia unificatoare transgenerațională, Ed. SPER, București
  28. Mitrofan, I., Stoica, C.D. (2005), Analiza transgeneraţională în Terapia Unificării. O nouă abordare experienţială a familiei, SPER, București
  29. Monroy, M. (1989), Scènes, mythes et logique, ESF, Paris
  30. Muxel, A. (2002), Individu et mémoire familiale, Nathan, Paris
  31. Nathan, T. (1990), La transmission des contenants formels. În Anzieu et al., L’épiderme normale et la peau psychique, Apsygée, Paris
  32. Neuburger, R. (1989), Le mythe familial, ESF, Paris
  33. Neuburger, R. (2006), Les rituels familiaux, Payot, Paris
  34. Olivier, N., Kaës, R. (2007), L’institution en héritage. Mythes de fondation, transmissions, transformations, Dunod, Paris
  35. Roussillon, R., Ciccone, A., Chabert, C., Ferrant, A., Giorgieff, N., Roman, P. (2010), Manual de psihologie şi psihopatologie clinică generală, EFG, București
  36. Ruffiot, A. (1981), Le groupe-famille en analyse. L’appareil psychique groupal. În Ruffiot, A., Eiguer, A. et al., La thérapie familiale psychanalytique, Dunod, Paris
  37. Schützenberger, A.A. (1993), Aïe, mes aïeux!, La Meridienne, Col. Desclee de Brouwer, Paris
  38. Schützenberger, A.A. (2014), Vindecarea rănilor familiale și regăsirea de sine, Ed. TREI, București
  39. Stoica, C.D. (2002), Relaţii-capcană în familia toxicomanului, SPER, București
  40. Szondi, L. (1972, 1983), Introduction a l’analyse du destin. Tome I, II: Psychologie générale du destin, Nauwelaerts, Netherlands
  41. Tisseron, S (2014), Secrete de familie. Cum se moștenesc traumele, Philobia, București
  42. Tisseron, S. (1992), La honte, la psychanalyse d’un lien social, Dunod, Paris
  43. Tisseron, S. (1999), Nos secrets de famille, Ramsay, Paris
  44. Voicu, M. (2017), Metaforă, fractali și Imagogenogramă în Terapia Unificării, Ed. SPER, București

Formator: Ligiana Petre, psihoterapeut și consilier principal, formator și supervizor P.E.U., psiholog clinician principal, supervizor în psihologie clinică, specializată în consiliere și psihoterapie unificatoare, dezvoltare personală individuală și de grup, terapii creativ-expresive, psihosomatică, somatogenogramă și artgenogramă, psihonutriție, lector universitar doctor – Universitatea din București.

Numărul de ore de formare profesională: 10

Număr credite: 10

Tematică:

  1. Repere simbolic-proiective de lectură diagnostică a relației de cuplu.
  2. Metodologia intervenției psihoterapeutice prin tehnici expresiv-creative inovative în terapia cuplului.
  3. Aplicații clinice și terapeutice. Studii de caz.

Formator: Ligiana Petre, psihoterapeut și consilier principal, formator și supervizor P.E.U., psiholog clinician principal, supervizor în psihologie clinică, specializată în consiliere și psihoterapie unificatoare, dezvoltare personală individuală și de grup, terapii creativ-expresive, psihosomatică, somatogenogramă și artgenogramă, psihonutriție, lector universitar doctor – Universitatea din București.

Numărul de ore de formare profesională: 10

Număr credite: 10

Tematică:

  1. Indicatori psihodiagnostici specifici tehnicilor expresiv-creative de tip imago.
  2. Repere simbolic-proiective de lectură diagnostică în artgenogramă.
  3. Metodologia intervenției psihoterapeutice prin artgenogramă și tehnici expresiv-creative de tip imago.
  4. Aplicații clinice și terapeutice. Studii de caz.

Formator: Carmen-Maria MECU, doctor în psihologie, conferențiar universitar, psihoterapeut formator P.E.U., competențe în psihoterapie experiențială și a unificării, psihodramă, consiliere experiențială, învățare experiențială și consiliere educațională, membru în Colegiul Psihologilor din România.

Numărul de ore de formare profesională: 10

Număr credite: 10

Scopul workshopului:

a. Stimularea abilităților de a percepe mediul, corpul propriu, trăirile personale din aici și acum, precum și ale persoanelor cu care intrăm în relație.

b. Cunoașterea de tehnici prin care putem stimula și dezvolta aceste abilități, pentru a reduce stresul, anxietatea, pentru a construi o bună relație de consiliere și terapeutică, precum și pentru a lucra în psihoterapia depresiilor.

Sesiuni:

1. Prezența în mediu

– a privi fără a judeca și interpreta;

– a asculta fără a judeca și interpreta;

– a atinge fără a judeca și interpreta.

2. Ascultarea corpului. Dialogul

– respirația;

– zone cu tensiuni, dureri;

– articulații.

3. Trăirea în aici și acum a eliberării de rolurile impuse și autoimpuse

– etichete negative;

– etichete pozitive;

– starea „eu sunt”.

4. Ascultarea celuilalt (partener, client), aici și acum

– sincronizarea respirației;

– ascultarea mesajelor non-verbale;

– ascultarea mesajelor verbale.

Formator: Carmen-Maria Mecu, doctor în psihologie, conferențiar universitar, psihoterapeut formator P.E.U., competențe în psihoterapie experiențială și a unificării, psihodramă, consiliere experiențială, învățare experiențială și consiliere educațională, membru în Colegiul Psihologilor din România.

Adresabilitate: Cursul este destinat psihoterapeuților, consilierilor psihologici, altor psihologi interesați de psihoterapia și consilierea copilului și adultului.

Obiective generale / competențe:

– clarificarea conceptelor: minte, integrare mentală, mindfulness (prezență), relație integrare mentală – vindecare a traumei și stare de bine, relație integrare mentală – mindfulness, relație terapeut-client și integrare mentală;

– cunoașterea și experimentarea tehnicilor de mindfulness orientate spre sine (spre senzații, emoții, imagini, amintiri episodice, gânduri, intenții), spre alții, spre mediu;

– cunoașterea și experimentarea tehnicilor de mindfulness necesare psihoterapeutului în relația cu clientul, în scopul vindecării traumei și obținerii stării de bine.

Specialitățile profesionale pentru care se asigură formarea profesională: psihoterapie, consiliere psihologică.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 16

Număr credite: 16

Număr module: 2, de câte 8 ore fiecare

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile.

Tematică selectivă/ Rezumatul cursului:

1. Modulul 1 – Minte și integrare mentală. Concepte operaționalizate, secvențe de învățare prin experiență.

2. Modulul 2 – Tehnici de mindfulness utilizate de către psihoterapeut și client, pentru observarea minții. Descriere, demonstrație, experimentare. Secvențe de învățare prin experiență.

Suport bibliografic minimal:

– Kabat Zinn, John (2014), Wherever you go there you are. Mindfulness meditation in everyday life, Hachette Books

– Siegel, Daniel J. (2017), Mintea. O călătorie spre centrul ființei umane, trad. Iustina Cojocaru, Pagina de psihologie

– Siegel, Daniel J. (2018), Mindsight. Noua știință a transformării personale, trad. Mugur Butuza, Editura Herald, București

– Mintea, definiție de lucru (apud Daniel Siegel și colab.).

– Neurofiziologia minții, un model simplu și intuitiv.

– Neuroplasticitatea, bază fiziologică a învățării de noi comportamente în procesul de psihoterapie, ca urmare a resemnificării și modificării.

– Mindsight (observarea minții):

– observarea corpului;

– observarea trăirilor;

– observarea gândurilor.

– Exercițiu: Roata Conștientizării (Daniel Siegel).

– Stimuli reali și imaginari, aducerea trecutului în prezent.

– Integrarea mentală din perspectiva neurobiologiei, fizicii cuantice și a științei complexității.

– Exemple ilustrative din practicile P.E.U. și ale Psihodramei (prezentare succintă de studii de caz).

– Observarea minții corporale, exerciții: concentrarea atenției pe respirație, scanarea corpului în trei zone puternic inervate.

– Lucrul cu problemele evidențiate prin scanare la unii dintre participanți.

– „Ascultarea” corpului, atenție pe respirație (variante):

– respirație corporală;

– respirație prin zonele tensionate;

– respirația cu intenția de eliminare a noxelor;

– respirația inimii.

– Ascultarea corpului în acțiune, la suprafața de contact cu mediul (exerciții din qi gong).

– Percepția clară a mediului natural și a contactului, a relației cu el:

– memorarea unei imagini, clarificarea mentală a ei;

– peisajul preferat, stabilitate mentală;

– „locul meu”.

– „Ascultarea” emoțiilor și a gândurilor, fără a le judeca și interpreta.

– Perceperea atentă a celuilalt:

– un dans preluat de la partener, discuție asupra senzațiilor și emoțiilor din corp;

– ascultare nonverbală a clientului, asistență corporală;

– clarificarea discursului unui client, completare cu discursul de dedesubt, trăit empatic de psihoterapeut.

– Povestea vieții:

– evenimente;

– jurnal;

– reacție la stimuli estetici.

Evaluarea psihologică și intervenția terapeutică a copilului în context familial, bazată pe principiile P.E.U. – Gabriela Marc

Formator: Gabriela Marc – doctor în psihologie, consilier psihologic autonom, psihoterapeut specialist, psiholog clinician principal, membru în Colegiul Psihologilor din România

Adresabilitate: Cursul este destinat specialiștilor în domeniile socio-umane: psihologi, asistenți sociali, consilieri școlari, medici, psihopedagogi, studenți și masteranzi în domeniul psihologiei și cel al științelor educației etc.

Competențe dobândite:

– Cunoașterea de către cursanți a conținuturilor științifice de specialitate și a principalelor metode de evaluare psihologică a copilului în context familial.

– Cunoașterea de către cursanți a principiilor de lucru în intervenția terapeutică unificatoare asupra copilului în context familial.

– Familiarizarea participanților cu specificul evaluărilor/ expertizelor psihologice, antrenarea unei atitudini profesioniste și formarea unor deprinderi practice în ceea ce privește realizarea acestora.

– Cunoașterea și înțelegerea principiilor teoretice și aplicative ale evaluării/ expertizelor psihologice.

– Focalizarea pe eliminarea unor atitudini subiective din partea evaluatorului, ce pot influența calitatea evaluării psihologice, a expertizei și care pot apare în interpretarea testelor psihologice.

– Exersarea unor abilități de interpretare cu ajutorul unor studii de caz clinice și capacitatea de a sintetiza ipotezele interpretative într-un raport final de evaluare.

Specialitățile profesionale pentru care se asigură formarea profesională: psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 50 ore

Număr credite: 50

Număr module: 5, a câte 10 ore fiecare

Precizări tehnico-metodologice: Pentru formarea unor deprinderi practice în ceea ce privește consilierea/ terapia de familie și evaluarea copilului, cursul va avea atât o abordare teoretică, cât și una practică (prezentarea unor studii de caz, jocuri de rol etc).

Materiale didactice necesare: laptop, videoproiector, formulare, teste, whiteboard.

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Tematica va viza clarificarea unor aspecte ce țin de:

1. Aspecte generale (legislative, etice, deontologice) privind evaluarea psihologică.

2. Etapele și scopul procesului de evaluare:

– interviul cu părinți și copii;

– observarea copilului în relație cu părinți;

– evaluarea clinică si testarea psihologică a copilului și adultului;

– evaluarea părinților/ abilităților parentale/ interviul cu părinții, pentru a stabili care dintre părți este compatibilă cu nevoile copilului;

– evaluarea relațiilor parentale;

– evaluarea clinică și testarea psihologică;

– dinamica familială/ patternuri de relaționare/ istoric de abuz/ violență domestică;

– alte documente colaterale.

3. Prezentarea unor instrumente de evaluare psihologică specifice:

– Testul Desenul familiei în mișcare (Kinetic Family Drawings, KFD, Burns, Kaufman, 1970)

– Testul Childhood Hand that Disturbs (Roseline D. Davido, 1994)

– Eight-Card Redrawing Test (8CRT)

– Bird’s Nest Drawing

– Testul mamă-copil

– Draw a Story Test

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Rezumatul modulului: Jocurile terapeutice sunt o modalitate foarte bună pentru terapeut să dezvolte abilitățile emoționale și sociale ale copilului. Copiilor le place să se joace și ei învață cel mai bine prin joc. Jocurile provocative îi focalizează pe copii într-o anumită experiență, în care pot conștientiza cum perpetuează și întrețin un comportament dezadaptativ, pentru ca mai apoi, prin resemnificare, să dea noi sensuri experienței dificile.

Acest workshop ilustrează aplicabilitatea fundamentală a tehnicilor expresiv-creative în lucrul cu copii, adolescenți, dar și adulți, precedată de unele observații cu privire la evoluția demersului terapeutic.

Tematica modului va viza clarificarea unor aspecte ce țin de:

– Principiile terapiei experiențiale la copii.

– Când este necesară psihoterapia?

– Diagnoza și intervenția terapeutică la copii pentru probleme de internalizare (anxietatea, depresia) și externalizare (furia).

– Utilitatea tehnicilor expresiv-creative în evaluarea copilului și a familiei.

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Tematica modului va viza clarificarea unor aspecte ce țin de:

1. Definirea și clasificarea abuzului, semnele abuzului și factori sociali și de mediu predispozanți, importanța schemelor de atașament în producerea situațiilor de abuz, caracteristicile unei familii cu potențial abuziv, abilitățile parentale implicate în situații de abuz, patternurile abuzului, precum și alte aspecte importante privind reacțiile, modurile și strategiile de a face față vieții și de a supraviețui ale copilului cu istoric de abuz.

2. Etapele procesului de evaluare:

– aspecte generale (legislative, etice, deontologice) privind evaluarea psihologică;

– stabilirea raportului cu familia sau alte instituții implicate;

– evaluarea părinților/ abilităților parentale/ interviul;

– evaluarea clinică și testarea psihologică a copilului;

– dinamica familială/ patternuri de relaționare/ istoric de abuz/ violență domestică.

3. Prezentarea testelor și chestionarelor de evaluare psihologică utilizate în evaluarea copilului pentru surprinderea abuzului sau a altor dificultăți specifice (divorț, pierderea unui părinte etc):

– teste de evaluare a simptomelor și dificultăților copilului;

– teste de evaluare a nivelului de dezvoltare cognitivă;

– teste de evaluare a abilităților parentale;

– tehnici expresiv-creative.

4. Intervenția terapeutică asupra copilului abuzat, fiind abordate subiecte precum: relația terapeutică, calitățile unui terapeut eficient, intervenția terapeutică centrată pe copil, intervenția terapeutică centrată pe familie, intervenția terapeutică de grup, studii de caz.

5. Prezentarea principiilor de lucru în intervenția terapeutică asupra copilului/ adolescentului în cazurile de abuz: abordare, metode de lucru, relația terapeutică, calitățile unui terapeut eficient, intervenția terapeutică centrată pe copil, intervenția terapeutică centrată pe familie, intervenția terapeutică de grup etc., studii de caz.

Evaluarea psihologică a minorului în context familial în procesele civile și penale: procedură și obiective. Importanța identificării tipurilor de co-parentalitate, a stilurilor parentale și a tipurilor de atașament în soluționarea litigiilor cu minori.

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Tematica va viza clarificarea unor aspecte ce țin de:

1. Aspecte generale (legislative, etice, deontologice, delimitări) privind evaluarea psihologică/ expertiza psihologică.

2. Etapele și scopul procesului de evaluare:

a. Clarificarea obiectivelor:

– evaluarea psihologică a copilului și stabilirea nevoilor sale de dezvoltare;

– evaluarea abilităților parentale ale părinților;

– evaluarea psihologică a părinților (în funcție de obiectivul stabilit de instanță);

– evaluarea relației părinte-copil;

– identificarea elementelor specifice alienării parentale.

b. Informarea părinților cu privire la procedura de evaluare:

– aplicarea/ completarea chestionarelor și ghidurilor de interviu preliminare;

– semnarea acordului de confidențialitate/ consimțământ.

c. Evaluarea situației familiei și a părinților:

– definirea istoricului familial;

– evaluarea climatului familial;

– evaluarea relațiilor dintre cei doi părinți;

– evaluarea abilităților parentale;

– evaluarea structurii de personalitate și a stării de sănătate mintală a părinților;

– evaluarea competențelor parentale:

– cunoașterea și satisfacerea de către părinte a nevoilor de dezvoltare fizică, psihică, socială și spirituală a copilului, specifice vârstei și situației concrete;

– capacitățile părintelui de a dezvolta o relație afectivă pozitivă;

– comunicarea cu copilul, abilitățile de a identifica, exprima și tolera emoțiile negative, stabilirea limitelor, a regulilor și disciplinarea, capacitatea de autocontrol și de management al stresului și al conflictelor;

– petrecere a timpului cu copilul, activitățile în care îl implică, calitatea comunicării cu acesta.

d. Evaluarea psihologică a copilului:

– informarea copilului cu privire la ceea ce presupune un astfel de demers;

– evaluarea copilului în funcție de obiectivele stabilite: evaluare a nivelului de dezvoltare, evaluare cognitivă, emoțională, comportamentală.

e. Evaluarea relației părinte-copil: comunicare, evaluarea atașamentului, a legăturilor afective existente între fiecare părinte și copil, calitatea relaționării, stil parental, comportament parental în relație cu copilul, relația dintre cei doi părinți și modul în care este integrat copilul, nivelul de conflictualitate parentală și impactul asupra copilului.

3. Prezentarea unor instrumente de evaluare psihologică specifice.

4. Întocmirea raportului de evaluare/ expertiză psihologică (raportul va trebui să explice într-o manieră narativă o serie de aspecte profunde ale relației copil-părinte și să ajute instanța în a stabili care dintre părți satisface cel mai bine nevoile copilului/ interesul superior al acestuia).

5. Comunicarea concluziilor evaluării.

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Rezumatul modulului: Divorțul este un factor de distres și prin urmare consiliere familiei/ intervenția terapeutică nu are loc într-o perioada de funcționare normală. În cadrul intervenției terapeutice fiecare părinte încearcă să se prezinte pe sine într-o postură cât mai pozitivă/ favorabilă și să scoată în evidență abilitățile deficitare ale celuilalt părinte, iar consilierea psihologică va trebui să clarifice o serie de aspecte profunde ale relației copil-părinte și să ajute instanța să stabilească care dintre părți satisface cel mai bine nevoile copilului/ interesul superior al acestuia.

Tematica modului va viza clarificarea unor aspecte ce țin de:

1 Scopul demersului de consiliere psihologică:

– Identificarea stresorilor sistemului de familie (patternurile disfuncționale de comunicare, în lipsa unor reguli consistente și clare, granițele difuze).

– Identificarea conflictului de roluri, intimității și balanței puterii în cuplu, cu scopul de a reduce intensitatea conflictului dintre cei doi părinți.

– Identificarea mesajelor care se află în spatele unui comportament opozițional al copilului. Distincția între prezența sindromului de alienare/ înstrăinare și comportament opozițional.

– Ajutarea părinților să dea o nouă structură relațiilor de familie.

– Înlăturarea copilului din triangulare, prin învățarea de către părinți a unor noi abilități de a comunica și interacționa.

– Stabilirea unor noi reguli de comunicare, în care copilul nu mai este folosit pe post de mesager.

– Clarificarea emoțiilor pe care le resimt ca adulți în procesul de separare.

– Ajutarea părinților să înțeleagă situația și motivarea lor către rezolvarea problemei, făcând diferența între rolul de părinte și cel de soț.

– Identificare prezenței/absenței unor patologii la nivelul personalității fiecărui părinte, care ar putea interfera cu exercitarea abilităților parentale.

– Identificarea factorilor care mențin problema și a resurselor fiecărui părinte.

2. Prezentarea principiilor de lucru în intervenția terapeutică.

Formator: Mădălina Voicu, doctor în psihologie, MD, psihoterapeut și consilier principal P.E.U., formator și supervizor, specializări în analiză transgenerațională, tehnici proiective și analiză cu suport creativ, Imagogenogramă, competență asociată în analiză reichiană și terapie de cuplu EFT, practică în analiză și dezvoltare personală individuală și de grup.

Adresabilitate: Cursul este destinat psihologilor clinicieni, psihoterapeuților, consilierilor psihologici și școlari, altor psihologi interesați de evaluarea clinică, psihoterapia și consilierea copilului, adultului, cuplului și familiei.

Obiective generale: Cursul de formare continuă vizează dobândirea de către participanți a competențelor teoretice și practice din sfera analizei transgeneraționale, prin lentila Terapiei Unificării. Vor fi abordate concepte de bază, instrumente și tehnici de lucru clasice și inovative de explorare și resemnificare a istoriei transgeneraționale și a impactului ei asupra clientului/clienților.

Competențe dobândite:

– cunoașterea conceptelor și dinamicilor din analiza transgenerațională și a principalelor metode de abordare a acestora;

– cunoașterea principiilor de lucru în intervenția terapeutică unificatoare (T.U.);

– familiarizarea cu specificul analizei transgeneraționale unificatoare (T.Tr.U.);

– cunoașterea, înțelegerea și exersarea principiilor teoretice și aplicative ale tehnicilor de lucru cu suport proiectiv (în diverse etape ale demersului terapeutic: de evaluare, provocare, analiză sau restructurare);

– antrenarea unei atitudini profesioniste, responsabile și formarea unor deprinderi practice în ceea ce privește intervenția terapeutică de tip T.Tr.U. cu suport proiectiv;

– consolidarea abilităților dobândite cu ajutorul unor studii de caz;

– antrenarea detectării și evitării unor atitudini subiective din partea psihologului ce însoțește clienții, atitudini ce pot influența negativ calitatea evaluării și intervenției terapeutice, a relației terapeut-client și pot vicia derularea travaliului propus;

– stimularea capacității de a construi și aplica independent noi tehnici de lucru terapeutic, adecvate specificului și problematicii clienților vizați.

Specialitățile pentru care se asigură formarea profesională: psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 24

Număr credite: 24

Număr module: 3, a câte 8 ore fiecare

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile.

Tematică selectivă/ Rezumatul cursului:

  1. Modulul 1 – Metaforă și hermeneutică proiectivă în T.U. – aplicații și tehnici
  2. Modulul 2 – Fractalii – oglinda arhitecturii interioare
  3. Modulul 3 – Imagogenograma – genograma spațială

Rezumatul modulului:

Scopul workshopului este familiarizarea participanților cu instrumente de lucru terapeutic alternative, în context experiențial.

Analizând eficiența folosirii de simboluri și patternuri vizual-simbolice și verbale ca suport proiectiv în psihologia și terapia unificării și transgenerațională, am constatat valoarea lor diagnostică și de intervenție psihoterapeutică.

Astfel de simboluri și patternuri au proprietatea de a fi arhetipale, universale și se regăsesc în cele mai variate domenii, de la simbolistica metafizică din cele mai vechi timpuri până la descoperirile științifice cele mai recente, conturând astfel necesitatea și eficiența unei metodologii de lucru sinergice și integrative, unificatoare.

Tematica modulului va viza următoarele aspecte:

– o trecere în revistă a tehnicilor și metodelor de lucru utilizate, explicitând paradigma teoretică în care se înscriu;

– o parte aplicativă – experimentarea și aprofundarea unor exerciții și tehnici de provocare terapeutică cu suport proiectiv, de susținere a travaliului psihoterapeutic și a etapelor acestuia (prin intermediul unor planșe cu imagini abstracte sau stilizate, simbolice, de tipul cardurilor OH ș.a.);

– discuții pe baza celor prezentate și exersate.

Rezumatul modulului:

De la forma aparent simplă a unei cochilii de melc la cea complexă a unui plămân, fractalii sunt patternuri prezente în noi și în tot ceea ce ne înconjoară. Într-o oarecare măsură ei pot fi cheia înțelegerii și a progresului în fiecare știință. Vă vom exemplifica o aplicare practică a teoriei fractalilor în domeniul psihologiei și psihoterapiei transgeneraționale.

Tematica modulului va viza următoarele aspecte:

– ce sunt fractalii – definiție, teorii și caracteristici;

– domenii de interactivitate;

– fractali și psihologie – „principiul holografic” al psihicului și al dezvoltării sale;

– teoria transgenerațională și fractalii – consonanțe și interferențe; arborele transgenerațional ca fractal;

– aplicații practice și exersarea acestora în cadrul workshopului, pentru a putea fi apoi utilizate în cabinet;

– studii de caz;

– punctarea unor aspecte teoretice și practice legate de perspectiva fractalică asupra eticii și relației terapeutice;

– discuții cu privire la statutul, rolul și nevoile profesionale ale psihologului: ce anume îl ajută pe acesta, din punct de vedere al intervenției tehnice propriu-zise, cât și din perspectivă personală, pentru a deveni dintr-un specialist solitar unul solidar;

– concluzii.

Rezumatul modulului:

Unul dintre aspectele specifice în abordarea holistică experiențială denumită Terapia Unificării (T.U.) este simultaneitatea demersului diagnostic și terapeutic, prin intermediul „pretextelor”, exercițiilor exploratorii și situațiilor proiective provocatoare, bazate pe puterea de expresie a limbajelor alternative simbolice, creatoare (corporale și verbale) (Iolanda Mitrofan, 2004, Terapia Unificării, Editura SPER, București).

Contribuție metodologică originală, Imagogenograma reunește conotații legate de suportul de lucru efectiv (de exemplu, planșe cu imagini de figuri umane și „relații”, din seturile Persona și Personita din gama cardurilor OH, alese de subiecți ca fiind similare cu familiile lor și dinamica acestora) cu ideea de bază a genogramei, dar și implicații legate de individuare (Jung) și maturizare (vezi și Terapia Unificării, Iolanda Mitrofan).

Diferența față de alte tipuri de genograme (dincolo de cea clasică, vezi și artgenograma, drama-genograma etc. – Mitrofan, Stoica, 2005, Petre, 2012) rezidă în faptul că subiecților li se dă posibilitatea să re-creeze spațial configurația familială așa cum și-o reprezintă ei, cu distanțe și apropieri fizice corespunzătoare celor emoționale, așezând planșele chiar și unele sub altele, funcție de scenariile și secretele transgeneraționale (ex: avorturile sunt reprezentate cu figuri de copii puse sub imaginile părinților; peste soția de care s-a divorțat este așezată imaginea noii soții, prima fiind astfel „anulată”). Se remarcă patternurile de interacțiune relațională, repetițiile familiale ș.a.m.d.

De asemenea, un mare avantaj îl constituie dinamismul: posibilitatea mutării planșelor, pe măsură ce se desfășoară analiza psihoterapeutică, ilustrând restructurarea și unificarea produsă în client.

Tematica modulului va viza următoarele aspecte:

– aspecte generale și teoretice referitoare la instrumentele de lucru din analiza transgenerațională (genograma clasică, somatogenograma, dramagenograma, artgenograma);

– Imagogenograma – exerciții practice;

– considerații teoretice și explicative asupra exercițiilor desfășurate și a tehnicii de lucru psihoterapeutic folosită în realizarea și analizarea unei Imagogenograme;

– exemple ilustrative, extrase din practica terapeutică a coordonatoarei;

– discuții finale și concluzii.

– Ayalon, Ofra (2007), „B.A.S.I.C. Ph.” – creative metods in post tsunami training of helpers in Thailand, Revista de Psihoterapie Experiențială nr. 1 (37), martie 2007, Ed. SPER, București, p. 19-24

– Ayalon, Ofra (2007), A short guide for intervention with COPE cards with families, Revista de Psihoterapie Experiențială nr. 4 (40), decembrie 2007, Ed. SPER, București, p. 23 – 24

– Bosch, Ingeborg (2015), Terapia integrării trecutului, Editura Curtea Veche, București

– Boutot, Alain (1997), Inventarea formelor. Revoluția morfologică – spre un neo-aristotelism matematic, Ed. Nemira, București, traducere după Boutot, Alain (1993), L’invention des formes, Éditions Odile Jacob

– Cosmovici, Ion (2016b), The “Embedding Metaphor”. The Emotional and Sensitive Dimensions of Zygmunt Bauman’s Scientifical Metaphors, Revista de Psihoterapie Experiențială (Journal of Experiential Psychotherapy) vol. 19, nr. 3(75), septembrie 2016, Ed. SPER, București, p. 20-29

– Dulcan, Dumitru Constantin (1992), Inteligența materiei, Editura Teora, București

– Godeanu, Alin Sebastian (2010), Alegerea partenerului. Mituri, secrete, repetiții, Editura SPER, București

– Godeanu, Alin Sebastian (2013), Metamorfozele Generozității, Experiența relațională între dar și datorie, Editura SPER, București

– Godeanu, Alin Sebastian (2015), Destinul familial – psihogenealogia în 101 întrebări și răspunsuri, Editura SPER, București

– Godeanu, Denisa (2013), Spațiul identitar – locul privilegiat al întâlnirii cu antecesorii, Editura SPER, București

– Horowitz, Elisabeth (2014), Copilul și arborele genealogic, Ed. Philobia, București

– http://www.earth-heal.com/news/news/34-emotional-and-spiritual-health/1944-phobias-genetic-memories.html, Memories may be passed down through generations in DNA in a process that may be the underlying cause of phobias, accesat pe 30.01.2015

– Hurley, Dan (2015), Grandmas Experiences Leave a Mark on Your Genes, http://discovermagazine.com/2013/may/13-grandmas-experiences-leave-epigenetic-mark-on-your-genes

– Iyengar, Udita, Kim, Sohye, Martinez, Sheila, Fonagy, Peter, Strathearn, Lane (2014), Unresolved trauma in mothers: intergenerational effects and the role of reorganization, Frontiers in Psychology 5: 966, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/ articles/PMC4150444/, site accesat pe 04.03.2015

– Kirschke, W. (1998), Strawberries Beyond My Window, Moritz Egetmeyer, OH Publishing Eos Interactive Cards, Victoria, Canada

– Maier, Roxana (2014), Fractals of Stress Experience at Air Traffic Controllers, Journal of Experiential Psychotherapy, vol. 17, no. 2(66), June 2014, Ed. SPER, București

– Marbrook, S. (2000), Meditations For Tranquillity: A Practical Guide to Spiritual First Aid, Cassell

– Marks-Tarlow, Terry (2008), Psyches Veil: Psychotherapy, Fractals and Complexity, Routledge, UK, USA, Canada, p. 223-258

– McGoldrick, Monica (2011), The Genogram Journey: Reconnecting with Your Family, Norton Professional Books, New York

– Mitrofan, Iolanda (2001), Meditații creative. Metaforă transfiguratoare și conștiință extinsă, Editura SPER, București

– Mitrofan, Iolanda (2004), Terapia Unificării (Abordare holistică a dezvoltării și a transformării umane), Editura SPER, București

– Mitrofan, Iolanda (2008), Psihoterapie (repere teoretice, metodologice si aplicative), Editura SPER, București

– Mitrofan, Iolanda (coord.) (2000), Orientarea experiențială în psihoterapie – dezvoltare personală, interpersonală, transpersonală, Editura SPER, București

– Mitrofan, Iolanda (coord.), Godeanu, Cristina Denisa, Godeanu, Alin Sebastian (2009). Vocabularul analizei transgeneraționale. București: Editura SPER.

– Mitrofan, Iolanda (coord.), Sandovici, Oana, Albișor, Grațiela Georgiana (2012), Studii de validare și cercetări aplicative ale psihoterapiei experiențiale a unificării transgeneraționale (în educație, dezvoltare personală și clinică). Studiul I: Delirul senzitiv de relație ca metaforă a agresiunii transgeneraționale, Ed. Universității București

– Mitrofan, Iolanda (coord.), Sandovici, Oana, Albișor, Grațiela Georgiana (2012), Studii de validare și cercetări aplicative ale psihoterapiei experiențiale a unificării transgeneraționale (în educație, dezvoltare personală și clinică). Studiul II: Creație artistică și tendințe psihopatologice la tinerii artiști plastici – cercetare și intervenție terapeutică dintr-o perspectivă trangenerațională unificatoare, Ed. Universității București

– Mitrofan, Iolanda, Godeanu, C. Denisa, Godeanu, A. Sebastian (2010), Psihogenealogie. Diagnoza, intervenția și vindecarea istoriei familiale, Editura SPER, București

– Mitrofan, Iolanda, Petre, Ligiana (2013), Artgenograma – diagnoza și terapia unificatoare transgenerațională, Ed. SPER, București

– Mitrofan, Iolanda, Stoica, Denisa C. (2005), Analiza transgenerațională în Terapia Unificării: o nouă abordare experiențială a familiei, Editura SPER, București

– Odoul, M. (1999), Dis-moi où a tu mal. Le lexique, Éditions Dervy

– Rothschild, B. (2013), Corpul își amintește, Editura Herald, București

– Schützenberger, Anne Ancelin (1998), The Ancestor Syndrom – transgenerational psychotherapy and the hidden links in the family tree, Routledge, London

– Simion, Raluca (2018). Stres și anxietate. Diagnoza și Terapia Unificării prin Tehnica Fractalilor. În curs de apariție la Editura SPER, București.

– Souzenelle, Annick de (1999), Simbolismul corpului uman, Editura Amarcord, Timișoara

– Tisseron, Serge (2014), Secretele de familie – cum se moștenesc traumele, Ed. Philobia, București

– Vacheret, Claudine, Popescu, Oana (2009), Photolangage. Despre cum fotografia dă naștere cuvintelor, Revista de Psihoterapie Experiențială nr. 4 (48), decembrie 2009, Ed. SPER, București

– Van Eersel, Patrice, Maillard, Catherine (2014), Mă dor strămoșii, Editura Philobia, București

– Voicu (Cîmpeanu-Ștefănescu), Mădălina (2005), Suportul meditativ ca modalitate de diagnoză experiențială în grupul de dezvoltare personală, Revista de Psihoterapie Experiențială (Journal of Experiential Psychotherapy), vol. 8, nr. 1-2(28-29), martie 2005, p. 4-11, Editura SPER, București

– Voicu, Mădălina (2015), The Imagogenogram and the Fractals. Interflows in the U.T. Paradigme, Journal of Experiential Psychotherapy, vol. 18, no. 1(69), p. 44-52, March 2015, Ed. SPER, București

– Voicu, Mădălina (2017). Metaforă, fractali și Imagogenogramă în Terapia Unificării. Editura SPER, București.

Formator: Olivia Mocanu, psihoterapeut formator și supervizor în cadrul Institutului SPER, absolvent al Facultății de Psihologie și Științele Educației (1997), Universitatea din București, MD în Psihoterapie și Psihodiagnostic, Universitatea din București, cu competențe în psihoterapia individuală și de grup a adulților, cuplurilor și familiei, copiilor și adolescenților, asistarea grupurilor de dezvoltare personală și psihoterapie, de formare P.E.U., a grupurilor de suport pe tematici diverse: obezitate, alcoolism, divorț, traumă și reziliență, anxietate, a familiilor cu membri LGBT, a grupurilor de cupluri, de dezvoltare a abilităților de adaptare la copii și adolescenți.

Adresabilitate: Cursul este destinat psihoterapeuților, consilierilor psihologici, psihologilor clinicieni și altor psihologi interesați de organizarea grupurilor terapeutice.

Obiective generale / competențe: Cursul de formare continuă vizează dobândirea de competențe teoretice de organizare și susținere a grupurilor de terapie și exersarea abilităților practice de coordonare a acestora.

Specialitățile profesionale pentru care se asigură formarea profesională: psihoterapie, consiliere psihologică, psihologie clinică.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 16

Număr credite: 16

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de motivație și de numărul locurilor disponibile.

Rezumatul cursului: Cursul își propune evidențierea principiilor și criteriilor de organizare a grupurilor terapeutice de diverse tipuri, adaptând și aliniind scopurile și obiectivele specifice fiecărei etape. De asemenea, accentul se va pune pe găsirea de soluții în situațiile problematice, pe evidențierea riscurilor posibile și pe dezvoltarea de abilități creative ale participanților în propunerea experiențelor.

Ziua 1 – tematică:

– Scurt istoric.

– Taxonomia grupurilor.

– Organizarea grupurilor.

– Reguli de desfășurare.

– Principii și sensuri.

– Selecția participanților la grup.

– Criterii de excludere.

– Prezența terapeutică.

– Scopuri și adaptarea experiențelor și a exercițiilor provocative la scop.

Ziua 2 – tematică:

– Etape în desfășurarea grupurilor de terapie, în funcție de tipul de grup.

– Intervenția terapeutului în fiecare etapă.

– Exerciții de creativitate în dezvoltarea situațiilor provocative.

Formator: lector asociat dr. Corina Acriș, psihoterapeut formator și supervizor P.E.U., psihoterapeut formator și supervizor terapie de familie, lector asociat Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, competențe în psihologie clinică, consiliere și psihoterapie copil, cuplu, familie; autoare a cărții „Cuplul în impas – repere teoretice și aplicative”, Editura SPER, 2013.

Adresabilitate: Cursul este destinat specialiștilor în domeniile socio-umane (psihologi, asistenți sociali, consilieri școlari, medici, psihopedagogi, studenți și masteranzi în domeniul psihologiei și cel al științelor educației etc.).

Obiective generale / competențe:

– Cunoașterea de către cursanți a celor mai recente teorii, cercetări clinice și modalități de lucru cu trauma și disocierea.

– Înțelegerea impactului traumei asupra sistemului nervos și a creierului.

– Cunoașterea de către cursanți a conceptelor centrale ale teoriei atașamentului și a modului de funcționare a sistemului de atașament uman.

– Înțelegerea de către cursanți a modului în care traumele afectează posibilitățile de a ne conecta.

– Dobândirea de către cursanți a abilităților necesare pentru a folosi atașamentul în munca cu clienții individuali și în munca cu cupluri.

– Dobândirea de către cursanți a abilitaților necesare pentru a ajuta clienții să restaureze conexiunile rupte și să treacă de la atașamentul insecurizant la patternuri mai securizante de atașament.

– Dezvoltarea de către cursanți a unor abilități de evaluare și intervenție psihoterapeutică pentru a aborda și optimiza funcționarea la nivelul cuplului disfuncțional.

Specialitățile profesionale pentru care se asigură formarea profesională: psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 60

Număr credite: 60

Număr module: 5 (modulul 1 – 10 ore, 10 credite; modulul 2 – 10 ore, 10 credite; modulul 3 – 20 ore, 20 credite; modulul 4 – 10 ore, 10 credite; modulul 5 – 10 ore, 10 credite)

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Ce este trauma?

– Cauzele și simptomele traumei.

– Trauma simplă și trauma complexă.

– Componentele cheie ale „reacției traumatice”.

– Cum afectează trauma corpul.

Neurobiologia traumei: răspunsurile sistemului nervos la traumă

– Ce se întâmplă în creier atunci când cineva experimentează trauma?

– Impactul traumei asupra sistemului nervos și a creierului.

– Amintiri traumatice și triggeri.

– Cum afectează trauma memoria implicită și explicită.

– Emoțiile, memoria procedurală și structura traumei.

– Cum este păcălit sistemul nervos să creadă că trauma se produce în prezent.

– Cum afectează trauma memoria procedurală și creează patternuri neadaptative.

Teoria polivagală a lui Stephen Porges.

Neuroplasticitatea creierului. Abilitatea creierului de a se schimba, de a învăța. Cum funcționează neuroplasticitatea?

Strategii pentru a ajuta clienții să tolereze și să integreze conținuturile traumatice:

– Stabilizarea și crearea siguranței. A ajuta clienții să câștige control asupra simptomelor lor.

– Strategii de bază care ajută clienții să tolereze senzațiile și să fie mai puțin reactivi.

– Cum putem evita să activăm clienții atunci când lucrăm cu trauma (prin declanșarea unor răspunsuri reactive sau protective la clienți).

– Dezvoltarea conștienței duale.

– Metoda SIBAM – Peter Levine – Cinci pași pentru a ajuta clienții să urmărească trauma în corpul lor.

– Strategii de a ajuta clienții să conțină emoțiile și senzațiile.

– Cum să lucrăm cu o amintire traumatică care s-a format la nivel preverbal?

– Tehnici de lucru bazate pe experiența somatică – Peter Levine.

– Tehnici senzoriomotorii.

– Terapia sistemului limbic, neurofeedback și alte abordări care includ o perspectivă polivagală.

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Relația dintre traumă și disociere. De ce trebuie să înțelegem disocierea pentru a trata trauma?

Teoria disocierii structurale a personalității.

Simptomele disociative. A înțelege părțile disociate ale personalității.

Tipuri de disociere.

Fobiile disociative.

Modalități de lucru pentru a gestiona disocierea:

– A dezvolta un sens al siguranței.

– Locul confortabil.

– Psihoeducația.

– A dezvolta obiceiuri de viață sănătoasă.

– A învăța auto-îngrijirea.

– A ajuta persoana să depășească fobia de experiența internă.

– Exercițiul „ochi iubitori”.

– A înțelege amintirile traumatice și triggerii. A face față triggerilor.

– A înțelege emoțiile și cognițiile. Fereastra de toleranță. A învăța clienții cum să-și auto-regleze emoțiile.

– Utilizarea desenului pentru a configura părțile disociate ale personalității.

– Lucrul cu părțile disociate. Ego-state therapy.

Durata modulului: 20 ore (20 credite)

Introducere:

Una dintre cele mai importante nevoi umane este aceea de a avea o legătură emoțională sigură – un atașament securizant – cu persoanele cele mai apropiate: părinți, copii și parteneri/iubiți.

Atunci când experiențele pe care le trăim sunt copleșitoare, acestea pot afecta legăturile noastre cu ceilalți, cu lumea exterioară, dar și cu interiorul nostru.

De aceea este important să înțelegem modelele care ne guvernează relațiile actuale și să învățăm modalități de reparare a rupturilor.

Încă din primii ani de viață, dezvoltăm un stil de atașament care ne însoțește apoi în viață și care ne influențează în relațiile noastre de mai târziu.

Acest workshop își propune să ajute clienții să înțeleagă cum pot folosi atașamentul în munca cu clienți individuali sau cu cupluri.

Tematica modulului va viza:

– Conceptele centrale ale teoriei atașamentului. Evoluția și modul de funcționare a sistemului de atașament uman.

– Relevanța teoriei atașamentului pentru practica clinică. Traumele relaționale.

– Definirea patternurilor diferite de atașament și a modului în care se formează.

– Activarea sistemului de atașament la adulți.

Neurobiologia atașamentului:

– conexiunea cu ceilalți și reglarea emoțională;

– efectele pe termen lung ale traumelor din copilărie și modul în care pot crea atașament insecurizant;

– cum stresul matern și cortizolul pot afecta dezvoltarea fetusului;

– când grija/căldura oferită este amenințătoare pentru client;

– cum putem regla emoțiile pozitive;

– reglarea emoțională și fereastra de toleranță.

Atașamentul securizant – caracteristici și comportamente. Fiziologia și psihologia atașamentului securizant.

Atașamentul anxios-ambivalent:

– Cum se creează atașamentul anxios-ambivalent. Anxioșii în relații. Comportamente și caracteristici.

– Atitudinea părinților.

– Adaptarea copiilor la deficiențele/neajunsurile părinților.

– Implicații posibile în relațiile adulte.

Atașamentul evitant:

– Cum se creează atașamentul evitant. Evitanții în relații. Comportamente și caracteristici.

– Atitudinea părinților.

– Adaptarea copiilor la deficiențele/ neajunsurile părinților.

– Implicații posibile în relațiile adulte.

Atașamentul dezorganizat:

– Cum se creează atașamentul dezorganizat. Comportamente și caracteristici.

– Atitudinea părinților.

– Adaptarea copiilor la deficiențele/neajunsurile părinților.

– Implicații posibile în relațiile adulte.

Atașamentul dezorganizat versus atașamentul insecurizant anxios sau insecurizant evitant.

Sistemul nostru de implicare socială și Teoria polivagală a lui Stephen Porges.

Modalități de intervenție terapeutică în funcție de tipul de atașament:

– Folosirea și instalarea resurselor în lucrul cu atașamentul.

– Caracteristicile terapeutului și abilitățile necesare pentru a putea lucra la repararea rănilor de atașament ale clienților.

– Modalități de intervenție bazate pe plasticitatea creierului – memoria este fluidă și experiențele corective creează noi amintiri, iar amintirea experiențelor vechi este înlocuită.

– Moduri de a construi atașament securizant cu cineva care nu s-a simțit niciodată sigur.

Pentru atașamentul anxios-ambivalent:

– Strategii de lucru pentru a ajuta clienții să treacă de la atașamentul anxios la patternuri mai securizante de atașament.

– Cum să-i ajutăm pe clienți să lucreze cu durerea rănilor lor de atașament și să se reorienteze spre patternuri de atașament securizant.

– Cum să accepte afecțiune de la alții și cum să-și crească toleranța pentru relații interpersonale satisfăcătoare.

Pentru atașamentul evitant:

– Strategii de lucru pentru a ajuta clienții să treacă de la atașamentul evitant la patternuri mai securizante de atașament.

– Experiențe corective pentru evitanți – orientarea evitanților spre atașament securizant, prin restabilirea echilibrului între emisfera stângă și dreaptă a creierului.

Pentru atașamentul dezorganizat:

– Strategii de lucru pentru a ajuta clienții să treacă de la atașamentul dezorganizat la patternuri mai securizante de atașament.

– Experiențe corective care țin cont de cele două tendințe biologice opuse – una pentru conectare și una pentru a scăpa de amenințare.

Atașamentul în relație cu moartea/ pierderea și doliul:

– Înțelegerea procesului de doliu; etapele doliului.

– Tipuri de doliu, doliul ne-complicat și doliul complicat.

– Adaptarea la pierdere și doliul în funcție de tipul de atașament. Cum facem față la pierdere și doliu în funcție de patternurile vechi de atașament.

– Manifestarea și facilitarea doliului necomplicat.

– Doliul complicat. Caracteristicile doliului complicat.

– Evaluare, scopuri și mod de intervenție în cazul doliului „complicat”.

– Cum putem lucra cu unele dintre „punctele dificile” în relația cu pierderea și doliul.

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Descrierea modului: Acest modul are ca scop dezvoltarea unor abilități de evaluare și intervenție psihoterapeutică pentru a aborda și optimiza funcționarea la nivelul cuplului disfuncțional. Se va lucra interactiv, prin utilizarea de exerciții, jocuri de rol și studii de caz.

Tematica abordată:

– De la dragostea romantică la iubirea asumată/ responsabilă.

– Cuplul funcțional. Abilitățile de bază pentru cuplul funcțional.

– Cuplul disfuncțional: cauze și consecințe.

– Comunicarea în cuplu și patternurile disfuncționale de interacțiune.

– Diferențele dintre parteneri și modurile ineficiente în care partenerii se luptă.

– Bagajul invizibil din familiile de origine și influența sa asupra relației de cuplu.

– Integrarea teoriei atașamentului și teoriei diferențierii în munca terapeutică cu cuplurile.

– Stagiile de dezvoltare ale cuplului și posibilele puncte de blocaj.

– Rolul atașamentului și al emoțiilor asociate în relațiile de iubire ale adultului. Diferențe individuale în stilul de atașament în contextul relațiilor romantice.

– Evaluarea cuplului din perspectiva teoriei atașamentului.

– Distresul cauzat de emoțiile negative ce caracterizează atașamentul insecurizant.

– Înțelegerea modului de funcționare a creierului și accesarea creierului emoțional.

– Intervenții terapeutice:

– Realizarea unei conectări emoționale securizante între parteneri.

– Construirea unei viziuni comune a relației, bazată pe „noi”. Găsirea unui echilibru între obiectivele de cuplu și obiectivele personale.

– Tehnici terapeutice de facilitare a experiențelor corective, bazate pe plasticitatea creierului.

– A ajuta cuplul să învețe noi abilitați, mai constructive, de abordare a divergențelor/diferențelor.

– Abordarea conținuturilor intrapsihice blocante pentru dinamica cuplului.

Durata modulului: 10 ore (10 credite)

Descrierea modului: Workshopul își propune să ofere participanților un mod de intervenție psihoterapeutică pentru a ghida cuplurile într-un proces de vindecare și reconectare după o relație extraconjugală. Workshopul va avea un caracter interactiv, prin utilizarea de exerciții, jocuri de rol, studii de caz și material video.

Tematica abordată:

– Cauze ale infidelității. De la dragostea romantică la iubirea asumată/ responsabilă. Rolul atașamentului și al emoțiilor asociate în relațiile de iubire ale adultului. Patternuri de bază în infidelitate. Patternurile transgeneraționale de infidelitate. Rănile din copilărie și impactul lor asupra relației de cuplu.

– Impactul psihologic al adulterului: răspunsul partenerului înșelat și răspunsul partenerului implicat în relația extraconjugală.

Lucru în grup: participanții se împart în grupuri mici și analizează impactul psihologic al adulterului în cuplu, prin raportare la propriile experiențe de relație, la cele din familiile de origine sau ale cunoscuților. Procesare în grupul mare.

– Puncte de blocaj în terapia cuplurilor în care a existat un adulter. Intervenții terapeutice.

– Reconectarea partenerilor după relația extraconjugală și reconstruirea încrederii între ei.

– Eliberarea partenerilor din capcana rolurilor „victimă” și „persecutor”, asumarea de către fiecare partener a părții lui de responsabilitate pentru situația prezentă și repoziționarea lor în moduri care construiesc încrederea.

– Construirea unei noi viziuni a relației bazată pe „noi”.

– Abordarea experiențial-simbolică, prin utilizarea ritualurilor terapeutice.

– Joc de rol pe baza unui studiu de caz, în care participanții vor aplica practic intervențiile terapeutice învățate.

– Exerciții aplicative. Studii de caz. Vizionare materiale video.

– Întrebări și răspunsuri. Încheiere zi de formare.

– Abrahms Spring, J. (2009), După aventură. Cum să vindecăm durerea și să restabilim încrederea când un partener a fost infidel, Editura Trei, București

– Acriș, Corina (2013), Cuplul în impas, repere teoretice și aplicative, Editura SPER, București

– Bader, E., Pearson, P. (2012), In Quest of the Mythical Mate, A Developmental Approach to Diagnosis and Treatment in Couples Therapy, Routledge, Taylor &Francis Group, New York

– Bowlby, J. (1988), A secure base, Child-Parent Attachment and Healthy Human Development, Routledge

– Cassidy, J., Shaver, P. R. (2016), Handbook of attachment, Theory, Research and Clinical Application, Third Edition, The Guilford Press, New York

– Curran, L.A. (2013), 101 Trauma – Informed Interventions, Activities, Exercises and Assignments to Move the Client and Therapy Forward, PESI Publishing & Media

– Gottman, J., De Claire, J. (2018), Terapia Relațiilor. Un ghid în cinci pași pentru consolidarea căsniciei, a familiei și a prieteniilor dumneavoastră, Editura ASCR, Cluj-Napoca

– Hendrix, Harville (2008), Găsește dragostea pe care o dorești, Editura Curtea Veche, București

– Johnson, S. (2017), Ține-mă strâns în brațe, „Șapte conversații pentru o viață de iubire”, Ed. Act și Polirom

– Johnson, S. (2018), Practica terapiei de cuplu centrate pe emoții, Alianța pentru Copil și Familie, București

– Levine, A., Heller, R.S.F. (2015), Stilurile de atașament. O nouă teorie a atașamentului. Cum să găsești și să păstrezi o relație de cuplu fericită, Editura ASCR, Cluj-Napoca

– Levine, P. (2005), Trauma and Memory, Brain and Body in a Search for the Living Past, a practical Guide for Understanding and Working with Traumatic Memory, North Atlantic Books, Berkeley, California

– Levine, P. (2008), Healing Trauma, Sounds True, Inc.

– Levine, P. (2010), In an Unspoken Voice, How the Body Releases Trauma and Restores Goodness, North Atlantic Books, Berkeley, California

– Lewis, T., Amini, F., Lannon, L. (2001), A General Theory of Love, Vintage Books

– Mate, G. (2003), When the body says no. Exploring the stress-disease connection, John Wiley & Sons, Inc.

– Perel, E. (2018), Regândirea infidelității, o analiză a relațiilor de cuplu, Ed. Curtea Veche, București

– Pines, Ayala Malach (2011), Căile îndrăgostirii, Editura Trei, București

– Pooler, D.H. (2018), The Power of Attachment: How to Create Deep and Lasting Intimate Relationships, Sounds True, Boulder Colorado

– Rothschild, B. (2011), Trauma Essentials, W.W. Norton & Company, New York

– Rothschild, B. (2013), Corpul își amintește. Psihofiziologia și tratamentul traumei, Editura Herald, București

– Rothschild, B. (2017), Trauma. 8 strategii de vindecare, Editura Herald, București

– Ruppert, F. (2014), Trauma, Fear and Love, How the Constellation of the Intention Supports Healthy Autonomy, Green Balloon Publishing

– Ruppert, F. (2015), Simbioză și autonomie: traumă și iubire dincolo de complicațiile simbiotice, Editura Trei, București

– Ruppert, F. (2016), Early Trauma, Pregnancy, Birth and First Years of Life, Green Ballon Publishing, UK

– Schnarch, D. (1997), Passionate Marriage, Keeping Love & Intimacy Alive in Committed Relationships, An Owl Book, Henry Holt and Company, New York

– Siegel, D.J. (2017), Vâltoarea minții, Editura Herald, București

– Siegel, D.J. (2018), Mindsight, noua știință a transformării personale, Editura Herald, București

– Solomon, M.F., Siegel, D.J. (2003), Healing Trauma, attachment, mind, body and brain, W.W. Norton & Company, New York

– Van der Kolk, B. (2014), The Body keeps the Score: Brain, Mind and Body in the healing of Trauma, Penguin Books, New York

Formator: Ioana Stancu, formator în Psihoterapie Experiențială; candidat în formare în cadrul Fundației Româno-Olandeze de Psihoterapie Psihanalitică.

Adresabilitate: Cursul este destinat psihologilor clinicieni, psihoterapeuților, consilierilor psihologici, altor psihologi interesați de evaluarea clinică, psihoterapia și consilierea copilului și adultului.

Obiective generale / competențe: Cursul de formare continuă vizează dobândirea de către participanți a competențelor teoretice de evaluare clinică și psihodiagnostic a principalelor categorii psihopatologice, prin intermediul unor noțiuni psihodinamice de bază.

Specialitățile profesionale pentru care se asigură formarea profesională: psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 16

Număr credite: 16

Număr module: 2, a câte 8 ore fiecare

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile.

Tematică selectivă / Rezumatul cursului:

Modulul 1 – Diagnosticul psihodinamic al personalității

Rezumatul modulului: Modulul va cuprinde referiri la principalele teorii psihodinamice, mecanismele de apărare ale Eului și descrierea nivelurilor de organizare a personalității (nevrotic, psihotic, borderline).

Modulul 2 – Tipuri de organizare caracterială

Rezumatul modulului: În acest modul vor fi prezentate, dintr-o perspectivă psihodinamică, principalele tipuri de organizare caracterială: narcisică, schizoidă, paranoidă, depresivă, maniacală, obsesivă, isterică.

Adresabilitate: Cursul este destinat psihologilor clinicieni, psihoterapeuților, consilierilor psihologici și școlari, altor psihologi interesați de evaluarea clinică și intervenția psihoterapeutică în aria sexualității umane.

Conform normelor CPR, se acordă credite doar psihologilor cu atestat de liberă practică. Pot participa la acest curs și studenți sau alți specialiști, însă fără a primi credite.

Obiective generale:

Deși subiectul sexualității nu mai este un tabu, acesta a rămas totuși o temă foarte delicată pentru multe persoane, chiar și pentru unii specialiști din domeniul asistării umane.

De aceea, vă propunem un program ce vizează studiul sexualității umane, de la normalitate la patologic, evaluarea comportamentului sexual și psihoterapia sexualității, coordonat de o echipă de specialiști, formatori și cadre didactice universitare.

Sexualitatea este un aspect important al vieții și al relațiilor de iubire. Cum a fi uman presupune experimentarea pasiunii, erotismului, intimității sexuale și schimbul de afecțiune, cursul are ca scop final abilitarea în vederea asistării persoanelor și cuplurilor pentru a trăi și a experimenta în mod armonios intimitatea și sexualitatea.

Cursul va avea un caracter interactiv, prin utilizarea unor tehnici și instrumente de lucru moderne: prelegere dinamică, dialog, materiale audio-vizuale, exerciții, bibliotecă vie, jocuri de rol și studii de caz.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 6 din 31.07.2015 (anexa 7 / 31.07.2015) la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 160 (se derulează pe perioada unui an)

Număr credite: 160

Investiţia este de 4.000 RON. Taxa se achită în 5 rate. Cursanţii şi absolvenţii Şcolii SPER  beneficiază de o reducere de 20%.

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile. Actele enumerate mai jos se aduc la interviul motivațional.

Având ca scop dezvoltarea unor abilități de evaluare și intervenție psihoterapeutică pentru a aborda și a optimiza funcționarea sexuală, cursul de formare continuă abordează următoarele tematici:

– Dezvoltarea psihosexuală a copilului și a adolescentului

– Abuzul sexual la copii. Evaluare clinică și intervenție psihoterapeutică

– Dimensiunea intimității umane din perspectiva teoriei atașamentului

– Neuropsihobiologia sexualității

– Arhetipurile feminității și masculinității

– Abordarea transgenerațională în psihosexologie

– Psihopatologia comportamentului sexual. Dependența de pornografie

– Sexualitatea conjugală. Tulburările de dinamică sexuală a cuplului. Evaluare și intervenție terapeutică

– Cuplul în impas. Adulterul. Reconstruirea încrederii și a intimității. Evaluare și intervenție terapeutică

– Dinamica sexuală în contextul dinamicii de cuplu

– Mecanismele intimității în relația de cuplu. Evaluare și intervenție terapeutică (terapia disfuncțiilor sexuale)

– Diagnoza și intervenția psihoterapeutică în relația de cuplu prin tehnici creativ-expresive

– Evaluare și intervenție psihoterapeutică în problematica de orientare și identitate sexuală

– Asistarea persoanelor din comunitatea Transgender

– Intervenția asupra clienților cu istoric de abuz sexual recurent. Abordarea psihoterapeutică a victimelor traficului de persoane și a familiilor acestora

– Rolul corpului în sexualitatea umană. Evaluare și intervenție terapeutică de tip corporal

– Sexualitatea de la debut la orgasm: mituri și realități ale existenței psihosexuale umane

– Psihoterapia sexualității

  1. diplomă de licență (în psihologie, medicină, teologie, filosofie, asistență socială, psihopedagogie specială, pedagogie) și foaia matricolă / adeverință (după caz) – copii xerox,
  2. copie xerox după buletin / carte de identitate,
  3. copie xerox după certificatul de naștere,
  4. copie xerox după certificatul de căsătorie (după caz),
  5. certificat de sănătate mintală (eliberat de medic psihiatru) sau aviz psihologic eliberat de un psiholog clinician/cabinet psihologic de evaluări clinice,
  6. curriculum vitae,
  7. chitanță taxă de interviu, 50 RON (taxa se achită la secretariat).

Copiile nu trebuie legalizate, se aduce originalul, pentru autentificare.

Formator: Roxana Maier, formator P.E.U., psihoterapeut P.E.U., treapta de specializare specialist, conferențiar universitar doctor la Universitatea „A. Vlaicu” Arad, competențe în psihologia muncii, organizațională și transporturi – treapta de specializare principal, supervizor, competențe în psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională – treapta de specializare principal, supervizor, competențe în psihologia clinică – treapta de specializare principal, supervizor, competențe în psihologie pentru apărare ordine publică și siguranță națională – treapta de specializare principal, trainer NLP, coach.

Adresabilitate: Cursul este destinat psihologilor clinicieni, psihoterapeuților, consilierilor psihologici, altor psihologi interesați de evaluarea clinică, psihoterapia și consilierea copilului și adultului.

Obiective generale / competențe: Cursul de formare continuă vizează dobândirea de către participanți a competențelor teoretice de evaluare clinică și psihodiagnostic pentru copii și adulți, a deprinderilor de bază necesare aplicării și interpretării instrumentelor de evaluare si psihodiagnostic prezentate, a câtorva modalități de intervenție primară.

Specialitățile profesionale pentru care se asigură formarea profesională: psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 20

Număr credite: 20

Număr module: 1

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile.

Tematică selectivă / Rezumatul cursului: La sfârșitul cursului, participantul va fi familiarizat cu evaluarea în domeniul psihologiei clinice, întocmirea raportului final și prezentarea tipurilor de recomandări.

Modulul cuprinde:

– familiarizarea participanților cu noțiunile de evaluare în domeniul psihologiei clinice, a utilizării diferitelor tipuri de instrumente de evaluare, etape ale întocmirii raportului final;

– familiarizarea participanților cu evaluarea în domeniul psihologiei clinice și cu redactarea raportului final, rezultat în urma evaluării;

– cunoașterea și aplicarea în practica uzuală a metodelor, tehnicilor și strategiilor de evaluare în domeniul psihologiei clinice;

– aplicarea cunoștințelor și deprinderilor de specialitate în diferite contexte clinice;

– prezentarea și cunoașterea problematicilor cel mai des întâlnite în domeniul psihologiei clinice – identificarea factorilor explicativi și de risc;

– familiarizarea participanților cu etapele procesului de evaluare și intervenție din domeniul psihologiei clinice;

– prezentarea aspectelor ce țin de sănătate – promovarea acesteia, realizarea prevenției în domeniu, dar și intervenția în domeniu;

– prezentarea relației dintre evaluarea clinică din domeniul psihologiei și celelalte domenii ale psihologiei.

Formator: Roxana Maier, formator P.E.U., psihoterapeut P.E.U., treapta de specializare specialist, conferențiar universitar doctor la Universitatea „A. Vlaicu” Arad, competențe în psihologia muncii, organizațională și transporturi – treapta de specializare principal, supervizor, competențe în psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională – treapta de specializare principal, supervizor, competențe în psihologia clinică – treapta de specializare principal, supervizor, competențe în psihologie pentru apărare ordine publică și siguranță națională – treapta de specializare principal, trainer NLP, coach.

Adresabilitate: Cursul este destinat psihologilor clinicieni, psihoterapeuților, consilierilor psihologici, altor psihologi interesați de evaluarea clinică, psihoterapia și consilierea copilului și adultului, psihologilor din domeniul psihologiei muncii și organizațională.

Obiective generale / competențe: Cursul de formare continuă vizează dobândirea de către participanți a competențelor teoretice de evaluare clinică și psihodiagnostic pentru copii și adulți, a deprinderilor de bază necesare aplicării și interpretării instrumentelor de evaluare și psihodiagnostic prezentate, a câtorva modalități de intervenție în domeniul traumei.

Specialitățile profesionale pentru care se asigură formarea profesională: psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 20

Număr credite: 20

Număr module: 1

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile.

Tematică selectivă/ Rezumatul cursului:

La sfârșitul cursului, participantul va fi familiarizat cu noțiunile de evaluare a situațiilor traumatice, a stresului în diferite contexte traumatice, dar și a modalităților de coping, a efectelor traumei asupra organismului și întregii vieți a persoanei. Cursanții vor cunoaște și vor aplica în practica curentă metode, tehnici și strategii de evaluare și intervenție în domeniul situațiilor traumatice individuale și colective.

Modulul cuprinde:

– familiarizarea participanților cu noțiunile de evaluare a situațiilor traumatice, a stresului în diferite contexte traumatice, dar și a modalităților de coping, a efectelor stresului intens asupra organismului; prezentarea efectelor traumei asupra calității vieții și a sănătății;

– utilizarea instrumentelor de evaluare a stresului;

– utilizarea instrumentelor de evaluare a traumei;

– prezentarea tipurilor de accidente colective, inclusiv cele de muncă;

– prezentarea intervenției în diferitele tipuri de traumă (atât individuală, cât și colectivă);

– evaluarea sindromului de stres post-traumatic, posibilități de intervenție;

– prezentarea tipurilor de intervenție în traumă și a modalităților de organizare a acestora.

Formator: psiholog principal, lect. univ. dr. Adrian Luca. Sunt practician și cadru didactic. Lucrez ca lect. univ. dr. în Departamentul de Psihologie al Universității din București și am o experiență de peste 22 de ani, în domeniul clinic, cu pacienți cu boli incurabile, în special cu infecție HIV/SIDA, dezvoltare personală, consiliere vocațională și psihoterapie. Sunt psiholog cu drept de liberă practică, atestat în domeniile psihoterapie experiențială (principal), clinică și consiliere vocațională (specialist). Am lucrat și am condus diferite proiecte de cercetare-dezvoltare, am fost membru 8 ani în Comisia de Deontologie a Colegiului Psihologilor din România și sunt doctor în psihologie cu lucrarea „Formarea și dezvoltarea aptitudinilor pentru practica intervenției în grup experiențial: «Prezența» – dimensiune integrativă a personalității terapeutului”, „Prezența” fiind un concept cu implicații interdisciplinare (psihologie, medicină, educație, mediul organizațional etc.).

Am colaborat în programe de prevenție, asistență psihologică, reintegrare și cercetare, luând contact cu diferite tipuri de clienți/ pacienți și, având această șansă, am simțit și am înțeles cât de important este respectul față de diversitatea culturală, cât de profundă este nevoia fiecăruia dintre noi de a-i fi respectate valorile și credințele personale. Și, poate mai presus de toate, experiența mea este o experiență unică de sensibilizare și conținere a suferinței umane, dar și de învățare a unei „detașări” emoționale și a unei implicări adecvate, autentice, atât de necesară atunci când lucrăm cu diferite categorii de pacienți: cu afecțiuni psihosomatice, cu boli cronice, cu afecțiuni incurabile etc.

Adresabilitate: Cursul este destinat psihologilor clinicieni, psihoterapeuților, consilierilor psihologici, altor psihologi interesați de evaluarea clinică, psihoterapia și consilierea psihologică, asistenților sociali.

Obiective generale / competențe:

Înțelegerea și cunoașterea rolului complex pe care interviul îl are atât într-un proces de evaluare psihologică, când scopul poate fi preponderent diagnostic, cât și într-un proces de intervenție, când scopul este de a ajuta clientul să găsească noi strategii funcționale, adaptative și să ia decizii adecvate în varii contexte de viață.

Exersarea abilitaților de intervievare în diferite contexte de lucru (evaluare, asistare).

Dezvoltarea abilităților de intervievare.

Internalizarea bunelor practici în intervenția psihologică și a implicațiilor etice.

Participanții vor avea ocazia, pe parcursul modulului, să exerseze, analizeze și să dezvolte abilități pentru a realiza un proces de evaluare psihologică și intervenție

Specialitățile profesionale pentru care se asigură elemente de abilitare în intervievarea de explorare și suport terapeutic: psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 6 din 07.08.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 50

Număr credite: 50

Număr module: 3

Criterii și modalități de selecție a participanților: La curs se pot înscrie absolvenți de psihologie și asistență socială. Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile.

Tematică selectivă/ Rezumatul cursului:

Interviul este o interacțiune dinamică ce se realizează între cel puțin două persoane. Este un proces care implică construirea unei alianțe de lucru, în care atât clinicianul, cât și clientul au un profil unic sub aspectul unor variabile precum: gen, vârstă, mediu de proveniență, credințe, valori, abilități personale, acești factori putând afecta răspunsul clientului în cursul interviului (Grantham, 1973). Comunicarea interpersonală este afectată de variabile precum statusul socio-economic, etnia și diferențele rasiale, folosirea limbajului și stilul de comunicare, caracteristicile necesare situației de interviu, expectanțele fiecărei persoane cu privire la natura și scopul interviului (Zuckerman, 2005). În esență, intervievatorul este expus la emoții, gânduri, acțiuni, stiluri interpersonale variate din partea clienților, ceea ce poate influența cursul interviului, de aceea practicianul are nevoie să manifeste flexibilitate pentru a putea răspunde nevoilor diverse ale clienților (Berman & Shopland, 2005).

Clinicianul trebuie să fie capabil să înțeleagă nevoile și obiectivele pacientului; eficiența intervenției nu înseamnă aplicarea mecanică a unor abilități, fiecare interviu este unic și presupune folosirea abilităților care se potrivesc cel mai bine persoanei și calibrarea interviului pentru a răspunde cât mai bine posibil unicității clientului – este esențial ca practicienii să învețe să-și adapteze serviciile în acord cu experiența și nevoile unice ale clienților (Berman & Shopland, 2005). Pentru a putea face inferențe profunde despre lumea clientului, este vital ca practicianul să aibă cunoștințe ample, o înțelegere autentică a clientului, în contextul situației de boală. Dacă ar fi să sintetizez, o problemă poate fundamentală cu care practicianul se poate confrunta în procesul de intervenție este de a fi conștient într-un mod profund și de a recunoaște faptul că expertul în problemele unice cu care se confruntă este clientul însuși(!). Dacă practicianul își dă seama de faptul că pacientul este purtătorul unei experiențe unice, întinzându-se pe un număr uneori considerabil de ani, va avea tendința să-și dea seama, în același timp, că această experiență face clientul mai competent decât oricine pentru a determina o linie de conduită compatibilă cu nevoile, dorințele, valorile și capacitățile sale (Rogers, 1965, apud Luca, 2000)

Teme abordate

– Aspecte psihodiagnostice ale interviului.

– Diferiți factori care pot interveni într-un interviu.

– Abilitățile intervievatorului.

– Alianța de lucru.

– Feedback și comportament participativ.

– Abilitatea de a utiliza întrebări deschise, specifice/ focalizate, închise.

– Ascultarea activă.

– Tehnici de dialog centrate pe client.

– Comunicarea nonviolentă.

– Atmosfera terapeutică.

– Prezența ca factor integrativ.

– Aspecte etice.

– Date de cercetare în consiliere și psihoterapie.

Pe parcursul modulului, practicianul va avea posibilitatea să participe la diferite exerciții pentru dezvoltarea abilităților de intervievare, conștientizarea propriilor abilități, resurse și vulnerabilități care pot interfera cu procesul de intervenție și construirea alianței terapeutice.

– Berman, P., S., Shopland, S. (2005), Interviewing and diagnostic exercises for clinical and counseling skills, Lawrence Erlbaum Associates, Inc., Publishers, Mahwah, New Jersey

– Beutler, L., Machado, P., & Neufeldt, S. (1994), Therapist variables. În A.E. Bergin & S.L. Garfield (Eds.), Handbook of psychotherapy and behavior change (4th ed., p. 229-269), Wiley, New York

– Csikzentmihalyi, M. (2007), Starea de flux, Ed. Curtea Veche, București

– Dafinoiu, I., Enea, V. (coord.) (2017), Evaluarea psihologică. Manualul psihologului clinician, vol. I, Polirom, Iași

– Grantham, R. J. (1973). Effects of counselor sex, race, and language style on black students in initial interviews. Journal of Counseling Psychology, 20(6), 553-559.

– Guilmartin, N. (2002), Cuvinte care vindecă: ce poți spune când nu știi ce să spui, Ed. Trei, București

– Hersen, M., Turner, S. M. (2003), Diagnostic interviewing (3th ed.), Springer Science & Business Media, LLC, New York

– Kotov, R., & colab. (2017), The Hierarchical Taxonomy of Psychopathology (HiTOP): A Dimensional Alternative to Traditional Nosologies, Journal of Abnormal Psychology, Vol. 126, No. 4, 454-477: APA

– Luca, A. (2012), Formarea și dezvoltarea aptitudinilor pentru practica intervenției în grup experiențial: „Prezența” – dimensiune integrativă a personalității terapeutului, teză de doctorat, Universitatea din București

Marshall, B. R. (2005), Comunicarea Nonviolentă, Ed. EFP, București

– Martin, D. J., Garske, J., P., Davis, M. K. (2000), Relation of the therapeutic alliance with outcome and other variables: A meta-analytic review. Journal of Consulting and Clinical Psychology, Vol. 68(3), 438-450

– Miller, S.D., Duncan, B.L., & Hubble, M.A. (1997, 2000), Client-Directed, Outcome-Informed Clinical Work: Directing Attention to „What Works” in Treatment, Scott D. Miller, Ph.D., Institute for the Study of Therapeutic Change, P.O. Box 578264, Chicago, Illinois

– Norcoss, J. C., & Newman, C. F. (1992), Psychotherapy integration: Setting the context. În J. C. Norcross & M. R. Goldfried (Eds.), Handbook of psychotherapy integration (p. 3-45), Basic Books, New York

– Norcross, J. C., & Beutler, L. E. (1997), Determining the relationship of choice in brief therapy. În J.N. Butcher (Ed.), Personality assessment in managed care: A practioner’s guide, Oxford University Press, New York

– Orlinsky, D. E., Grawe, K., & Parks, B. K. (1994), Process and outcome in psychotherapy – noch einmal. În A.E. Bergin & S.L. Garfield (Eds.), Handbook of psychotherapy and behavior change (4th ed.), Wiley, New York

– Rogers, C. (2008), A deveni o persoană: perspectiva unui psihoterapeut, Ed. Trei, București

– Wampold, B. E. (2001), The Great Psychotheray Debate: Models, Methods, and Findings, Lawrence Erlbaum Associates

– Wampold, B. E., Imel, Z. E. (2015), The great psychotherapy debate: the evidence for what makes psychotherapy work, Routledge Taylor & Francis Group, New York

– Zuckerman, E. L. (2005), Clinician’s Thesaurus (6th Ed.), The Guide to Conducting Interviews and Writing Psychological Reports, The Guilford Press, New York

Formatori:

Laura Elena Năstasă – psihoterapeut formator și supervizor P.E.U., consilierea și psihoterapia copilului, cuplului și a familiei, dezvoltare personală individuală și de grup, terapii creativ-expresive, psihoterapie adleriană, psiholog școlar principal, supervizor psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională, conferențiar universitar – Universitatea Transilvania din Brașov; a obținut titlul de doctor în psihologie studiind integrarea emoțiilor în procesul de dezvoltare personală și profesională.

Sandrina Mindu – doctor în psihologie, Universitatea din București, cu teza „Model psihoterapeutic de intervenție experiențială în tulburările anxios-depresive ale adultului”, psihoterapeut și consilier specialist în Psihoterapia Experiențială și a Unificării (P.E.U.), lector universitar Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, competențe în asistarea tulburărilor anxios-depresive, dezvoltarea personală individuală și de grup, consilierea și psihoterapia copilului, cuplului și a familiei.

Adresabilitate: Cursul este destinat consilierilor psihologici, psihoterapeuților, psihologilor școlari, altor psihologi interesați de evaluarea, consilierea și psihoterapia copilului, adolescentului și adultului cu tulburări anxios-depresive.

Obiective generale / competențe:

Cursul de formare continuă vizează:

– identificarea, exprimarea, înțelegerea și gestionarea emoțiilor specialistului care asistă terapeutic clientul cu tulburări anxios-depresive;

– depășirea propriilor blocaje, temeri și vulnerabilități inerente în exercitarea acestei profesii;

– conștientizarea contactului de graniță în terapia tulburărilor anxios-depresive;

– activarea resurselor personale, a propriilor emoții ce pot fi valorificate în demersurile terapeutice (mai ales în cadrul relației profesionale) pentru a face față stresului profesional și sindromului burnout.

Specialitățile profesionale pentru care se asigură formarea profesională: consiliere psihologică, psihoterapie și psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională.

Program acreditat de Colegiului Psihologilor din România, aprobat conform PV nr. 3 din 22.05.2019 la avizul profesional nr. RF-II-B-2 din 19.06.2006, reacreditat conform PV nr. 10 din 18.11.2016.

Numărul de ore de formare profesională: 16

Număr credite: 16

Criterii și modalități de selecție a participanților: Înscrierea se va face în funcție de nivelul de motivație al solicitanților și numărul locurilor disponibile.

Tematică selectivă/ Rezumatul cursului:

Tema 1: Integrarea emoțiilor în procesul de abilitare profesională a specialistului care asistă clientul cu tulburări anxios-depresive

Rezumat: În acest modul participanții sunt invitați să descopere, prin tehnici experiențiale specifice terapiilor creativ-expresive, impactul emoțional pe care îl au asupra lor nevoile speciale ale clienților cu tulburări anxios-depresive, atunci când îi asistă în cadrul unui proces psihoterapeutic, în vederea activării propriilor resurse și a strategiilor de coping.

Vor fi abordate următoarele aspecte:

– Înțelegerea experiențelor emoționale ale specialistului în cadrul procesului terapeutic al clientului cu tulburări anxios-depresive.

– Gestionarea emoțiilor din perspectiva modelului celor patru abilități ale inteligenței emoționale.

– Dezvoltarea abilităților de gestionare a emoțiilor cu implicații în optimizarea comportamentului profesional al specialistului care asistă clientul cu tulburări anxios-depresive.

– Gestionarea emoțiilor specialistului și crearea alianței psihoterapeutice.

– Tehnici experiențiale specifice terapiilor creativ-expresive utilizate în lucrul cu emoțiile.

Tema 2: Tulburările anxios-depresive – abordare integrativă experiențial-unificatoare

Rezumat: Participanții sunt provocați să identifice și să resemnifice propriile roluri capcană și teme de viață care pot întreține atașamentul de tip anxios al clientului, precum și să descopere semnificația personală a întâlnirii cu clienții anxios-depresivi. De asemenea, ei au ocazia să descopere valoarea iertării ca factor reparator al scenariului de viață, în vederea recunoașterii resurselor personale mascate de patternurile comportamentale stereotipe și activarea flexibilității și creativității.

Vor fi abordate următoarele aspecte:

– Integrativitate și individualizare în demersul psihoterapeutic al clienților cu tulburări anxios-depresive (aplicații practice, analiză de caz).

– Relația terapeutică – spațiu transformativ de deblocare emoțională și resemnificare în asistarea clienților cu tulburări anxios-depresive (exerciții provocative, analiză de caz).

– Sensul afectiv eliberator și reparator al travaliilor de separare și iertare în cadrul demersului psihoterapeutic al clienților cu tulburări anxios-depresive (analiză de caz).

– Identificarea simbolisticii propriei dinamici a simptomelor anxios-depresive și a beneficiilor colaterale nevrotice ale acestora.

Tema 3: Grupul de supervizare și/sau intervizare profesională – spațiu facilitator în gestionarea emoțiilor

Rezumat: Modulul 3 constituie o resursă informațională pentru cei care doresc să implementeze grupuri suport/ de dezvoltare personală și profesională/ intervizare pentru consilieri psihologici, psihoterapeuți psihologi clinicieni și psihologi școlari care asistă clienții cu tulburări anxios-depresive.

Vor fi abordate următoarele aspecte:

– Experiența emoțională a terapeutului în întâlnirea cu copilul, adolescentul sau adultul cu tulburări anxios-depresive – contaminare, capcane, interferențe (exerciții provocative, analiză de caz).

– Identificarea, oglindirea, validarea și resemnificarea emoțiilor specialiștilor care asistă persoane cu tulburări anxios-depresive – exerciții provocative.

– Valorificarea emoției ca sursă de energie pentru autenticitate și siguranță de sine în demersul terapeutic.

– Integrarea emoțiilor în depășirea rezistențelor pentru a face față stresului profesional și sindromului burnout.

– Intervenții experiențiale focusate pe dezvoltarea abilităților de gestionare a emoțiilor specialistului care asistă terapeutic clientul cu tulburări anxios-depresive.

ro_RORomanian
ro_RORomanian